Archive for December, 2006

Am reusit in zilele de lucru de la 9 pana la 7 care tine de aproximativ doua saptamani sa imi adun o cantitate foarte mare de haine murdare, si azi, sambata, era inevitabil o spalare cu masina de spalat, ca tot avem si asa ceva, nu? Si ghici ce s-a intamplat? In timp ce masina de spalat facea ce face el cel mai bine, un furtun s-a rupt varsand o semnificativa cantitate de apa pe podea, destul ca sa imi spele pe jos jegul de o saptamana.
Intre timp eu ma uitam in camera mea cu castile puse pe urechi la un documentar foarte educativ cu fostul nostru conducator, nicu, iar apa a reusit sa ajunga si la o inaltime record de 3-5 centimetri. Am observat situatia numai la urmatoarea mea runda de verificare a masinii, care mai trebuia cateodata (si multumesc lui Cineva ca trebuia) si din pacate ne-am udat sosetele si eu si prietena in graba de a aduna cat apa mai puteam inainte sa curga toata cantitatea la vecinul de jos, care, inevitabil, deja era sus sa imi sparga usa in nas, ca ceva curge.
Am prezentat situatia, care parea destul de grava la moment, se uita si chema sotia sa urle si ea la noi, ca na, probleme mai mari oricum nu aveam atunci. M-au chemat sa vad dezastrul de la ei, o dunga cat degetul mic strabatea plafonul de la o parte a holului in cealalalta, aparand la fel si in bucatarie si baie.
Mi-au promis cu histerie si criza ca voi plati zugravitul, sper ca nu tot casa, ca in acel caz nu merita efortul sa strangem apa ramasa. Au cerut numarul proprietarului, l-au si sunat desi era o ora cam intarziata, domnul a si venit, cu somnul in ochi s-a uitat si el la noi, s-a uitat si la vecini, a venit inapoi, si a zis sa ma linistesc, va trebui sa platesc, ca femeia urla si n-am ce face. Problema nu e mare… masina de spalat nu mai curge, dunga de apa e inca mica si am reusit sa strangem si apa. Am pus masina de spalat in functiune iarasi, am terminat cu spalatul, m-am pus in pat si incep sa tremur. Ce n**** s-a intamplat? Vom vedea maine, la evaluare…

Ti-ar veni sa crezi cateodata ca trista sosire a iernii este sfarsitul lumii, dar s-ar putea sa te inseli de data asta. Am auzit cativa prieteni povestind altora despre prima dimineata in care a nins, despre copiii lor care vazand atata zapada au inceput sa urle de bucurie, totodata cerand hartie si creion pentru a-i scrie la Mos Craciun despre ce si-ar dori anul acesta. Cat de copilaresc este amintirea, insa iti provoaca un zambet, nu-i asa?

Urasc iarna, urasc vremea rece si urasc si zapada atat de alba si vesnica. Urasc Craciunul, Anul Nou si tot manifestul de ‘familie unita’ si listele de genul ‘ce o sa fac anul viitor’. Desi cred ca mi se indeplinesc destule dorinte, nu am avut niciodata ocazia pentru o adevarata adunare a familiei de dragul craciunului si acele memorii de deschiderea cadourilor de sub brad incep sa dispara cu timpul, se pare ca am imbatranit destul de mult. Si degeaba imi spune oricine ca pentru copil (mic sau mare) rostul craciunului nu ar trebui sa fie numai cadoul, pentru ca va asigur ca este, dar in cele mai multe cazuri are impact ce si de la cine primeste. Va amintiti de filmul A Beautifull Mind, unde profesorul recunoscut pentru intreaga cariera primea cate un stilou din semn de recunostinta de la alti profesori? Asta e rostul, sa fi recunoscut, poate asta as vrea si eu de acum incolo si pentru asta cred ca merita luptat foarte mult intodeauna.