Personal

Am fost la meci de baschet si prima data in viata mea am simtit cat de lung este cu adevarat un minut, durata atingand chiar si 10 minute vechi, adica din alea care nu mai sunt valabile. Asesoft ploiesti l-o batut la 3 puncte pe asta mures.
Am mai vizitat si o petrecere de ziua unui coleg, mi-au promis zeci de oameni ca ma duc acasa, dar am ajuns cumva singur, cred ca la fel cum betivanii satului, cand in sant cand pe strada. De ajuns imi amintesc cum am ajuns, dar in pat habar n-am cand m-am bagat. Ciudat este ca imi amintesc si ceva de calculator, si ceva despre televizor, insa si hainele erau ordonat puse la locul lor si televizorul si calculatorul era inchis.
Azi ma duc acasa sa mai vad lumea si de acolo.
O stire mai veche, imi permit in acest moment stilul lui gogu kaizer, emberke si-a pierdut cel mai important lucru al ultimele\or 2 ani din viata lui. Acesta s-a stricat, si s-a pierdut, s-a dus acasa. Multa bautura, somn si filozofie il ajuta putin, dar inca tin gandurile cum ar fi bine reparat. Alti zic ca probabil ar trebui facut rost de una noua. Poate chiar ultimul model…

Tocmai pregateam carnaciorii pentru cina cand mi-am dat seama ca s-au inversat rolurile in ultima vreme, adica eu fac mancarea iar prietena lucreaza. Ea trage un weekend greu de munca, iar eu stau acasa si gatesc mancare, fac curat si spal. Cred ca urmatoul va fi papucul…

O veste foarte buna este ca obsesia mea din ultima vreme pentru munti va fi satisfacut miercuri, am planuit cu ceva prieteni o iesire pe varful Scaunul Domnului, vom duce sacuri (in loc de saniute) si aparate de fotografiat. Voi fi in rai acolo, mai am 60 de ore de asteptat, va trebui sa dorm de 3 ori pana atunci

Cred ca cea mai mare problema a mea este lipsa de managment bun al timpului, vreau sa fac prea multe lucruri si nu pot sa accept ca sunt numai eu, si am limitele mele. Scoala atat binefacatoare care m-a adus pana aici in viata nu m-a invatat insa cel mai important lucru, si anume cum sa-mi aranjez timpul in asa fel ca sa pot sa-mi termin toate treburile si sa pot analiza ce scopuri vreau sa imi mai adaug in deja si asa lunga lista de todos. Probabil ca voi sfarsi a termina si o scoala de managment pentru a ma tine sub control.
Ma intereseaza prea multe lucruri pe lumea asta, technologia, sentimentalismul, haosul, arta si multe altele si sunt foarte convins ca nu as fi sfarsit sa ma ocup de programare daca nu era o secunda asa cum a fost. Pentru ca de multe ori calculatorul este cel pe care il urasc cel mai tare, imi ia tot timpul liber si ma tine departe toate celelalte bucurii pe care o poate avea omul. Ma intreb, ce este, sau vorbind de buna stare, cat este de ajuns omului sa stie cu convingere ca aici trebuie sa se opreasca? Uite, stau aici in fata calculatorului la 2 jumate noaptea si zic ca sunt obosit, nu am timp si am prea mult de lucru. Care dintre ele sunt contradictorii? Nu pot sa-mi impart treburile bine si nu pot sa-mi tin programul de fiecare zi, si iata, nu pot sa-mi fac un program bun ca sa fie totul bine. Ma simt jalnic in momentul asta, si nu pot sa dorm. Si pe deasupra, sunt convins ca sufar de surplus de informatii. Cand aveam numai 10 carti in casa, citeam toate 10. Acum ca am peste 100 nu stiu pe care sa o incep si imi pierd timpul necitind, doar gandindu-ma la prima carte pe care o voi deschide…

Sau iata asa, mai bine asa!